Author: CCN
•12/12/2013 02:46:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PERSPECTIVE SUMBRE PENTRU NATURA CARPATINA
DE 11 DECEMBRIE - ZIUA INTERNATIONALA A MUNTELUI

11 Decembrie este Ziua Internationala a Muntelui, instituita d Organizatia Natiunilor Unite pentru a marca problemele si oportunitatile specifice acestei adevarate "coloane vertebrale" a mapamondului pe care o formeaza lanturile montane, acoperind 24% din continente si o treime din Romania.

Editia din 2013 are ca tema la nivel global "Muntii - cheie spre un viitor durabil". Ar trebui sa fie o sarbatoare si o ocazie de celebrare si promovare a mediului montan ca oportunitate si model de dezvoltare sustenabila, dar din pacate in Romania ar trebui sa fie mai degraba o zi trista, de constientizare a starii de pericol si de mobilizare in apararea a ceea ce mai este inca natura carpatina, aflata sub asediu.

Carpatii romanesti adapostesc o imensa varietate peisagistica si o biodiversitate deosebita. Cuprind cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperata a Europei, sunt gazda celei mai mari populatii de carnivore mari din UE - mii de ursi, lupi si rasi in conditiile in care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt sursa de apa, rezerva de lemn, adapostul pentru vreme de restriste, vatra de civilizatie, tezaurul natural, model de convietuire armonioasa om-natura timp de multe secole si leaga de valori culturale fara de care Romania ar fi de neimaginat.

Si in loc sa tratam Carpatii cu grija cuvenita pentru aceasta mostenire extraordinara, ii supunem de decenii unui asediu distrugator, mult accentuat in ultimii ani prin comportamentul iresponsabil al autoritatilor publice si a unei parti a populatiei, ducand la o degradare accelerata si chiar la impingerea spre disparitie a unor elemente esentiale si unice din muntii tarii noastre.

Astfel, padurile Carpatilor sunt taiate intr-un ritm ametitor in ultimele doua decenii, mult mai mare decat statisticile oficiale, care recunosc totusi jaful si faptul ca, daca in toata Europa, suprafata de padure creste, la noi e in continua scadere, iar ceea ce se mai considera padure este de regula ceva bracuit, macelarit de taierile ilegale, de exploatarile "pe ras" pe mari suprafete urmand ca ramasitele slabite sa fie doborate de intemperii si proliferari de ipide, atunci cand nu sunt doar pretexte pentru acoperirea taierilor abuzive. Iar Parlamentul tocmai pregateste un nou Cod Silvic si mai permisiv pentru mafia padurilor decat cel actual.

Peisajele carpatine incep sa fie slutite de eoliene, care vizeaza mereu crestele dominante si zonele cele mai pitoresti, in total dispret pentru estatica montana si nu numai. In plus, linii electrice aeriene de inalta tensiune trase peste creste pe unde i s-a parut mai ieftin si comod Transelectricii, sosele pana in varf de munte construite cu nepasare fata de impactul de mediu, vile si hoteluri infipte in zone alpine ce erau inca cvasinaturale, mijloace de transport pe cablu tot mai multe, mii de antene GSM fac tot mai hidoasa fata alteori superba a Carpatilor.

In Calimani, in muntii Metaliferi la Rosia Poieni si in alte zone, rani imense in trupul muntelui au fost facute de oameni si autoritatile pregatesc noi asemenea agresiuni la Rosia Montana, la Baisoara, la Certej, la Bucium, in duzini de locuri din Muntii Banatului, in Bucovina, in Carpatii Orientali si in alte zone, iar carierele de granit rod ca un cancer Creasta Pricopanului - perla muntilor Macinului.

Raurile montane sunt sub un nou asediu hidroenergetic. Daca o buna parte din ele au fost distruse ecologic si peisagistic prin duzinile de lacuri de acumulare construite in anii 60-70, de regula cu deviere a unui mare numar de alte rauri spre respectivele lacuri, in ultimii ani a inceput atacul asupra tuturor raurilor ramase cvasinaturale in munti, prin poiecte criminale de microhidrocentrale care introduc in conducte pentru multi kilometri cea mai mare parte a apei si lasa albii aproape secate si distruse de buldozere si excavatoare, si totul inca sub pretexte "eco" de promovare a asa-zisei "energii verzi".

Braconajul infloreste in Carpati iar oieritul si agricultura traditionala moare, se abandoneaza stanile si se infunda plaiurile, se blocheaza potecile si se innamolesc izvoarele, vezi tot mai rar ciobani, magari cu desahi, atelaje cu cai si care cu boi. Salasele sezoniere din Apuseni si Muntii Banatului devin ruine, multe catune sunt parasite, sate intregi de munte mai au doar cativa locuitori in varsta, iar Electrica a tras linii de curent prin sate de munte cand era deja prea tarziu pentru ca tinerii plecasera cu totii la oras. Azbocimentul a inlocuit sindrila pe acoperisuri, sarma ghimpata a inlocuit gardurile de lemn, reproduceri de prost gust au inlocuit incoanele pe sticla pe peretii caselor muntenilor si mai numeri pe degete oamenii care mai stiu sa faca un tulnic, un ciubar, o cerga sau o instalatie de moara sau joagar actionat cu apa sau o valtoare.

In schimb se umple muntii de ATV-uri, gipane, motociclete enduro, motodeltaplane si motoparapante, snowmobile si barci cu motor pe lacuri... sfasiind linistea, imputidn vazduhul cu gaze de esapament, si adesea degradand si drumurile si descurajand orasenii sa isi mai miste fundul si pe jos cate putin...  Legislatia tembela, in frunte cu Codul Silvic si Legea Ariilor Protejate, nu interzice sau restrictioneaza ferm accesul motorizat in natura montana in scop recreativ, in schimb prohibeste total in cea mai mare parte din Carpati turismul activ si sportul montan nemotorizat, interzicand accesul in scop recreativ unde nu este traseu sau zona special marcata in acest sens... marcate turistic fiind sub 0,1% din poteci si drumuri, si pentru turism ecvestru, biciclistic sau pe schiuri neexistand deloc trasee marcate, n ciuda promisiunilor desarte ale tuturor ministrilor de resort din ultimii 15 ani. .

Pentru traseele de turism pedestru, fondurile pentru marcaje ar trebui asigurate de Consiliile Judetene, dar majoritatea aloca zero. Pentru marcarea de trasee pentru alte tipuri de turism nemotorizat montan lipseste cadrul legal - proiectele legislative sunt plimbate dintr-un sertar ministerial in altul de peste un deceniu. Traseele de alpinism si escalada nu au niciun cadru legal, multe sunt degradate ca asigurari, in schimb apar fieratanii odioase promovate ca "via ferrata". Se interzice practic speoturismul, declarand inchise aproape toate pesterile, in schimb daca platesti pe cine trebuie poti avea acces si in zone foarte sensibile ecologic, administrarea de arii naturale protejate in zona montana putand deveni o buna afacere pentru cei a caror interes nu este protectia naturii montane si profitul. Nu degeaba mare parte din parcurile nationale si naturale din Carpati au ajuns sa fie administrate de operatori economici, a caror rol prin definitie este sa faca bani cat mai multi. Rezultatele se vad....

In schimb se promoveaza vanatoarea, si inca in mod traditional, antiecologic, vizand "recoltarea" exemplarelor cele mai frumoase, se tolereaza braconajul, se permite sa iti faci vila in padure sau in varf de munte, sa torni betoane si sa proclami ca faci "dezvoltare", sa iti croiest drum de buldozer prin pajistea alpina si sa distrugi lacuri glaciare, cum a facut cu taul Stiol un fost primar din Borsa care nu a ajuns nici o singura zi dupa gratii pentru ticalosiile comise, cum nu au ajuns practici niciunii din calaii naturii montane, desi ii avem cu miile cu statut de demnitar, functionar public, personal silvic si alte categorii.

Daca vom continua in aceasta directie si acest ritm, intr-un deceniu riscam sa admiram natura carpatina mai mult prin albume de poze vechi, sa plecam dintre betoanele oraselor pentru a vizita betoanele muntilor, sa vedem animalele montane doar la gradina zoologica sau impaiate prin pensiuni de prost gust si sa vedem rauri adevarate de munte doar prin filme documentare sau prin tari care nu si-au batut joc de muntii lor si asa mai departe. Si ne vom aminti ca niste politicieni ne-au spus ca a fost totusi bine pentru economie... desigur, nu pentru cea a Romaniei...

Ar fi tragic ca in viitor 11 Decembrie sa devina in Romania o Zi de Comemorare a Muntilor Carpati, desi daca nu ne trezim la realitate, ne paste si asa ceva...

Cluj-Napoca, 11 decembrie 2013

Radu Mititean
director executiv CCN

PS
Fiind o zi speciala, si tonul e ceva mai patetic si cu accente de pamflet, dar esenta ramane corecta din pacate cu privire la toate problemele trecute in revista, si expresia "Caraptii sub asediu" nu este o simpla figura de stil...



, , , |
Bookmark and Share
This entry was posted on 12/12/2013 02:46:00 a.m. and is filed under , , , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.