Author: CCN
•10/12/2017 01:00:00 a.m.
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA 121 - OCTOMBRIE 2017

Sambata, 14 octombrie 2017, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 121-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti biciclistii clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 11:00. Marsul va dura circa o ora si jumatate si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierele Marasti, Someseni, Iris, Grigorescu si Manastur.

Traseul concret este: Piata Unirii - Bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Calea Dorobantilor - str. Teodor Mihali - str. Intre Lacuri - str. Dunarii - str.Jiului - str. Dionisie Roman - str. Bega - str. Meșterul Manole - str. Traian Vuia - str. Capitan Grigore Ignat - str. Dumitru Georgescu - Kiriak - bd.Muncii - str.Fabricii de Zahar - str. Campina - str.Fabricii - str. Campul Painii - str. Rasaritului - str. Parcul Feroviarilor - str. Anton Pann - p-ta Abator - str.Daniil Barceanu - str. Traian - str. Dacia - str.Gen.Dragalina - bd.1 Decembrie 1918 - Calea Florești - Pod Calvaria - Parcul Rozelor - pista biciclete mal Somes - str. Uzinei Electrice - str.Stadion - Parcul Central S.Bărnuțiu - str. Emil Isac - str.Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Marsul este legat si de faptul ca Primaria clujeana continua sa nu rezolve gravele carente de semnalizare rutiera a infrastructurilor pentru biciclete (de exemplu banda comuna cu transportul public de la Primarie spre cart.Marasti, pe str.Memorandumului si bd.21 Decemnbrie), nu renunta la politica de ingustare a trotuarelor, nu reface pistele degradate si multe promisiuni probiciclistice au ramas in continuare doar pe hartie si unele dintre cele realizate sunt in stare precara ca marcaje, plus de calitate redusa prin lipsa de continuitate si de latime inadecvate etc.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro  precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro la si evenimentul are pagina de facebook:

Cluj-Napoca, 10.10.2017

ROXANA CLEJA
coordonator actiune

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/27/2017 12:20:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

TEME DE REFLECTIE PENTRU ZIUA MONDIALA A TURISMULUI

27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

In 2017, tema focala a evenimentului este "turismul durabil - un instrument pentru dezvoltare", in concordanta cu faptul ca anul 2017 a fost proclamat "Anul International al Turismului Sustenabil pentru Dezvoltare", subliniind ideea ca turismul poate contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU.

Turismul este si un factor important pentru o mai buna cunoastere a propriei tari, cu valorile ei culturale si naturale care cu greu pot fi cunoscute doar din carti, de la televizon si de pe Internet, dar si pentru cunoasterea si intelegerea altor tari si continente, culturi si natiuni, dar si a mediului in care traim, a problemelor globale ecologice, sociale, economice si culturale, si solutiilor la acestea.

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate contribui semnificativ, in aceasta lume globalizata, la o mai buna intelegere intre oameni, state si popoare si o mai echitabila evolutie economica si sociala pe plan mondial, daca dezvoltarea turistica este dirijata intr-o directie sustenabila, si nu una distructiva si implicit si autodistructiva, cum arata unele evolutii negative din ultimele decenii, unde un dezechilibru intre promovare si protectie, intre conservare si realizarea de noi amenajari, intre libertatea economica si interventia statala, dovedinu-se ca, daca nu se respecta anumite norme etice si capacitatea de suport a zonelor in cauza, unele forme de turism pot fi foarte daunatoare pentru mediul natural si social, desi turismul, ca ”industrie fara fum” pare la prima vedere un domeniu care ar putea produce doar beneficii...

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transaprenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata (din 2017 revenind totusi la "Minister al Turismului" dupa multi ani in care a fost doar o agentie guvernamentala - ”Autoritatea Nationala pentru Turism” in subordinea unor diverse ministere), subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale, iar noul proiect de Lege a Turismului aflat acum in dezbatere publica nu rezolva multe din problemele actualei legi.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta, de exemplu cea privind traseele de turism pedestru (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol iar cea privind traseele de turism biciclistic are adoptarea blocata de peste 15 ani, mentinandu-se vidul legislativ, desi se pare ca ar avea in sfarsit sanse mari de a fi adoptata in perioada urmatoare, gratie manifestarii de vointa guvernamentala explicita in acest sens la nivel inalt in cursul anului 2016 si 2017.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent majoritar lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in  sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba  deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, este legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta ( majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva, gurile rele indicand drept cauza sansele mai mici de deturnare a fondurilor sau obtinere de comisioane ilegale grase de catre anumite cercuri care paraziteaza dezvoltarea turistica.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la  sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt grav incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces accelerat de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

27.09.2017

Radu Mititean
director executiv CCN

Nota:
Gandurile de mai sus sunt din pacate similare celor de anii trecuti, pentru ca in esenta nu s-a schimbat nimic in bine in acest domeniu, incat sa putem scoate din lista macar unele din gandurile negre ce iti vin intr-o asemenea zi care ar fi trebuit sa fie de sarbatoare...


, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/26/2017 12:57:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

ZIUA INTERNATIONALA A MUNTILOR CARPATI

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru  protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil si transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”, de putin timp a avut loc la Brasov a 9-a sesiune a Grupului de Lucru pe teme de Turism Sustenabil si in octombrie se va tine a 5-a Conferinta a partilor semnatare ale Conventiei.

Mai mult, brandul turistic la Romaniei este ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si recent s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana.

Doar ca, dincolo de aspectele de imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces accelerat de bracuire si taieri rase masive si in mare parte si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 26 septembrie 2017

Radu Mititean
director executiv CCN



, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/24/2017 11:08:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

IMBUNATATIREA CADRULUI LEGISLATIV PENTRU BICICLISTI -
petitie catre Parlament, Guvern si ministere

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) alaturi de celelalte organizatii membre ale Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR) si ale Coalitiei Nationale "Pro Velo", reinnoiesc apelul catre autoritatile publice centrale de a modifica si completa actualul cadru legislativ, pentru a ridica barierele de tip normativ care stau in calea cresterii puternice a gradului de utilizare a bicicletei in scop utilitar si recreativ - turistic in Romania.

Petitia lansata cu ocazia editiei 2017 a Zilei Europene Fara Masini este deschisa spre semnare catre toti cetatenii romani majori interesati de un stil de viata sanatos, de reducerea poluarii si aglomeratiei in trafic, de dezvoltarea turismului activ si de o dezvoltare durabila in general, si isi propune sa atraga atentia Parlamentului, Guvernului si ministerelor asupra catorva probleme legislative actuale de maxima importanta, a caror rezolvare adecvata in urmatoarele luni poate determina modificari pozitive majore.

Organizatiile initiatoare solicita si altor organizatii neguvernamentale, operatorilor economici si autoritatilor publice locale sa se alature acestui demers sau sa intreprinda demersuri analoge in directia adoptarii, intr-o forma agreata si de organizatiile de biciclisti, a unui normativ modern pentru proiectarea, realizarea si mentenanta infrastructurilor pentru biciclete, a amendarii legislatiei rutiere actuale si respinerea definitiva a proiectului de Cod rutier aflat inca in procedura in Camera Deputatilor (Pl-x nr. 428/2016) intr-o forma inacceptabila pentru biciclisti, si aprobarii mult-amanatei reglementari legale a marcarii traseelor cicloturistice, premisa pentru crearea Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania si Centrului National de Coordonare EuroVelo Romania, fara de care vom ramane in afara retelei paneuropene EuroVelo care acum se definitiveaza.

Ministerul Afacerilor Interne a promis in vara anului 2017 initierea in luna septembrie a unui proiect de lege de modificare a actualei legislatii rutiere (OUG 195 / 2002), dar nu a lansat inca procesul de consultare publica promis si prescris de lege, si nici nu a initiat contacte nici nu a dat vreun raspuns in sensul acceptarii sau nu de principiu a propunerilor facute de organizatiile de biciclisti in vara acestui an, desi FBR si CCN si alte organizatii membre FBR au transmis propuneri scrise si au participat la dezbaterea publica si au solicitat in repetate randuri un feedback din partea MAI.

Proiectul de Hotarare de Guvern privind traseele cicloturistice marcate, a carei adoptare a fost promisa de ministerul de resort inca din 1999, si care de circa 15 ani se "plimba" intre diversele autoritati, este tot in stadiul de proiect, aflat acum din nou in faza de avizare interministeriala, dupa ce procesul de promovare initiat de Ministerul Turismului la solicitarea organizatiilor de biciclisti a fost relansat si a fost si dezbatut public, dar exista ingrijorarea ca in continuare s-ar mentine o opozitie din partea MAI, care solicitam sa fie depasita conform promisiunilor facute in mod public in aceasta vara la o dezbatere publica pe teme de modificare de legislatie rutiera.

Pe site-ul www.ccn.ro si www.biciclisti.ro se va anunta in urmatoarele zile adresa de Internet unde se va putea semna online petitia adresata Parlamentului, Guvernului si ministerelor, al carei text este redat in ANEXA, si care solicitam sa fie cat mai larg difuzat de catre toti cei interesati si semnat de cat mai multe persoane in urmatoarele saptamani, pentru a arata autoritatilor ca si in Romania publicul a inteles nevoia si isi doreste promovarea utilizarii bicicletei inclusiv prin prisma cadrului legislativ.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

22 septembrie 2017

Radu Mititean                                                                                     
director executiv CCN
presedinte FBR

ANEXA: APEL PENTRU PROMOVAREA UTILIZARII BICICLETEI - Petitie catre autoritatile centrale, deschisa                              spre semnare tuturor persoanelor fizice si juridice


A P E L 2017
catre autoritatile publice centrale, pentru
 PROMOVAREA UTILIZARII BICICLETEI

            Reiterand ca folosirea regulata a bicicletei in scop utilitar si recreativ este parte a unui stil de viata sanatos si parte a solutiei la problemele de mobilitate urbana, fiind un vehicul ecologic, eficient energetic, suficient de comod si rapid, care ocupa putin spatiu, nu face zgomot, nu emite noxe si are efect benefic asupra sanatatii celor care il folosesc frecvent,
            Dorind sa avem orase cu un sistem modern de mobilitate urbana, axata cat mai putin pe autoturisme si cat mai mult pe transport public, deplasare pietonala si circulatie biciclistica,
            Considerand ca turismul activ nemotorizat este o forma de recreere si loisir foarte benefica din punct de vedere social, ecologic, cultural, economic si de sanatate publica, avantaje care sunt pregnante in cazul turismului pe bicicleta, care are un foarte mare potential in Romania, valorificat insa in mica masura din multiple motive, printre care si lipsa unor trasee cicloturistice marcate,
            Constatand ca standardele si normativele tehnice pentru infrastructuri specifice circulatiei bicicletelor lipsesc sau sunt demult depasite, iar legislatia rutiera in vigoare este desueta si una dintre cele mai nefavorabile din Europa pentru biciclisti, instituind interdictii, restrictii si sanctiuni exagerate, neacordand facilitatile prezente in legislatia majoritatii tarilor dezvoltate si nereglementand solutiile moderne de facilitare a circulatiei cu bicicleta,si ca initiativele de modificare pe rolul autoritatilor nu prevad ameliorari ale acestei situatii,
           
SOLICITAM :

1.         PARLAMENTULUI ROMANIEI , cu privire la proiectul de nou Cod Rutier (Pl-x nr. 428/2016) aflat inca in procedura legislativa, sa il respinga definitiv, iar pe viitor, sa adopte proiectul "Legea Bicicletei" in forma care va fi depusa iar cand elaboreaza sau dezbate alte proiecte de lege sau initiative legislative pe teme rutiere, sa invite la consultari si Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia si alte organizatii care reprezinta interesele biciclistilor si pietonilor, si sa adopte pozitii favorabile pietonilor, biciclistilor si transportului public, aliniat actualelor bune practici pe plan international si lasand in sfarsit in urma paradigma pro-automobilistica mostenita din secolul trecut si dovedita ca fiind o eroare pe care statele dezvoltate o regreta.

2.         MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE si GUVERNULUI ROMANIEI, ce am solicitat la pct.1, dar referitor la proiectele de acte normative promise de MAI de modificare a actualei legislatii rutiere - si anume proiectul de lege de modificare a OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice promis public in vara pentru toamna acestui an.
           
3.         MINISTERELOR competente, sa avizeze, si GUVERNULUI ROMANIEI, sa aprobe proiectul de Hotarare a Guvernului privind aprobarea Normelor metodologice privind crearea, amenajarea si omologarea traseelor de cicloturism, in forma promovata de Ministerul Turismului in iulie 2017 pe baza propunerilor Federatiei Biciclistilor din Romania si organizatiilor membre ale acesteia, proiect a carui adoptare este tergiversata de aproape doua decenii.

4.         MINISTERULUI DEZVOLTARII REGIONALE, ADMINISTRATIEI PUBLICE SI FONDURILOR EUROPENE, sa aprobe prin ordin ministerial, eventual comun cu Ministerul Transporturilor, daca este cazul, un normativ tehnic actualizat si aliniat bunelor practici pe plan international, privind proiectarea, realizarea si mentenanta pistelor de biciclete si altor amenajari si infrastructuri specifice pentru biciclete, intr-o forma care sa plece de la cea propusa de organizatii de biciclisti, insusita de MDRPFE si pusa in vara anului 2017 in dezbatere publica.

* * *
Apel lansat in 22 septembrie 2017 de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, cu ocazia Zilei Europene Fara Masini, care este punct culminant al Saptamanii Europene a Mobilitatii (SEM), si deschis pentru semnare tuturor cetatenilor romani majori, precum si ONG-urilor si operatorilor economici interesati de promovarea utilizarii bicicletei. Informatii suplimentare la contact@biciclisti.ro , www.ccn.ro si 0744-576836.  



, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•9/22/2017 08:14:00 p.m.




LEGEA BICICLETEI
lansare ca initiativa parlamentara multipartinica a proiectului
initiat de ONG-uri in noiembrie 2016

Vineri 22 septembrie 2017 a fost lansata, cu ocazia Zilei Europene Fara Masini, initiativa parlamentara multipartinica "LEGEA BICICLETEI", la care participa deputati din majoritatea partidelor politice parlamentare, care au acceptat propunerea facuta in  toamna anului trecut de grupul de ONG-uri care au lansat ideea acestei legi si carora li s-au alaturat alte zeci de organizatii ale societatii civile.

ONG-urile de biciclisti vor colabora cu deputatii si senatorii ce se vor implica in concret in redactarea proiectului de lege si vor promova si urmari si sprijini apoi sustinerea si adoptarea acestei initiative legislative in comisii si apoi in plenul camerelor Parlamentului si promulgarea ei de catre Presedinte. Speranta este ca proiectul va putea fi redactat si depus pana la finalul primei sesiuni parlamentare din 2018 si sa fie adoptat si sa intre in vigoare inainte de sfarsitul actualei legislaturi parlamentare.

Legea Bicicletei va stabili principii si va contine masuri adecvate de promovare a utilizarii bicicletei in scop utilitar, recreativ, turistic si sportiv, pe mai multe planuri, in principal legislativ si institutional, intr-un mod coerent si integrat, pentru ca abordarea cu pasi mici si disparati de pana acum s-a dovedit ineficienta. Ea va asana multiplele neajunsuri ale cadrului normativ actual, ca parte a efortului legislativ de incurajare a unei mobilitati durabile, a unui sistem de transport mai putin poluant si a unui stil de viata mai sanatos si modern in Romania, in concordanta cu bunele practici si tendintele la nivel european. 

Conceptul a fost lansat public in 28.11.2016 de un grup de initiativa ONG, alcatuit din sase  organizatii ale biciclistilor, care au obtinut apoi sprijinul altor peste 40 de organizatii neguvernamentale si au adresat un apel viitorilor parlamentari, de a sprijini si a se implica in adoptarea acestei legi, conturandu-se deja, inainte si dupa alegerile parlamentare din decembrie 2016, un nucleu multipartinic de initiativa parlamentara, care va colabora cu acest grup ONG, punandu-se bazele concrete ale acestei cooperari pentru redactarea proiectului legislativ, care, odata maturat, va fi depus la Parlament si isi va urma etapele de consultare publica si procedurile parlamentare de dezbatere si adoptare.

Reamintim ca, in concret, potrivit viitoarei legi, promovarea utilizarii bicicletei va fi declarata obiectiv de interes public si se vor aduce modificari legislatiei rutiere, urbanistice, fiscale si din alte cateva domenii. Propunerea de act normativ va prevedea si adoptarea unei strategii nationale si a unui masterplan in acest sens. Vor fi create elemente institutionale la nivelul autoritatilor centrale si locale care sa permita coordonarea intre autoritati si adecvata interfata cu comunitatea, atat in elaborarea masurilor cat si in punerea lor in practica. Detalii se gasesc in ANEXA.

Proiectul nu va inlocui actualele initiative legislative probiciclistice aflate in diverse faze ale procedurilor parlamentare, ci le va corela si va oferi verigile lipsa, pentru a se ajunge la un cadru normativ coerent favorabil dezvoltarii circulatiei pe doua roti in scop utilitar, turistic, sportiv si recreativ. Actualele proiecte punctuale vor fi sprijinite deoarece au un rol important de deschizatoare de drum si de constientizare a importantei bicicletei si ca obiect al preocuparilor legislative in cadrul mai larg al promovarii dezvoltarii durabile.

Initiativa "Legea Bicicletei" a fost lansata de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), Asociatia Hai cu Bicla (HcB), Asociatia Green Revolution (AGR), Asociatia Adevaratii Veloprieteni (AVR), Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si Clubul Sportiv Nomad Multisport, cooperand in cadrul Grupului de Lucru "Biciclisti" (GLB).

Multumirile ONG-urilor din GLB se adreseaza si personal semnatarilor comunicatului parlamentar comun lansat tot astazi - deputatii Tudor Pop (USR), Carmen Mihalcescu (PSD), Adriana Saftoiu (PNL), Valeriu Steriu (PMP) si Attila Korodi (UDMR), dar si celorlalti parlamentari care si-au declarat sprijinul inca din postura de candidat la alegerile din decembrie 2016 - actualii deputatii Adrian Dohotaru si Cosette Chichirau (USR) si Marius Bodea (PNL) si senatorii Dan Lungu si Allen Coliban (USR). Dorinta ONG-urilor este ca un numar cat mai mare de parlamentari din tot spectul politic sa isi declare sprijinul pentru ideea adoptarii unei asemenea legi, o invitatie in acest sens fiind dealtfel lansata si de semnatarii comunicatului parlamentar. 

Membrii GLB si celalate ONG sustinatoare ale initiativei ”Legea Bicicletei” asteapta in continuare ca si alte organizatii ale biciclistilor, ONG-uri de mediu, operatori economici in domeniul biciclistic si alte entitati sa isi declare sprijinul pentru aceasta initiativa comuna si sa se implice in promovarea ei.

Bucuresti, 22 septembrie 2017

Pentru Grupul de Lucru "Biciclisti" (GLB):


Radu Mititean - FBR si CCN , contact@biciclisti.ro 0744-576836

Raluca Fiser - AGR , raluca.fiser@greenrevolution.ro  0722-200892

Mihai Denes - AVR , mihai@adevaratiiveloprieteni.ro 0744-369403

Oana Turturica - HcB , turturica.oana@gmail.com 0745-212004

Daniel Sardan - NoMad , dan@nomadmultisport.ro


ANEXA:
Textul integral al apelului initial si lista ONG sustinatoare ale initativei


 ====================================================

LEGEA BICICLETEI
Propunere a unor organizatii ale biciclistilor
catre parlamentari

Incurajarea folosirii bicicletei in scop utilitar, in principal ca mijloc de deplasare in oras, precum si ca vehicul cu rol recreativ / turistic si sportiv, este in ultimii ani declarativ acceptata de autoritatile publice centrale si locale si mentionata in diverse documente de politici publice, ca o componenta importanta a mobilitatii moderne, a turismului durabil si dezvoltarii sportului si unui stil de viata activ si sanatos.

Insa, dincolo de promisiuni, o promovare efectiva si de substanta a bicicletei lipseste in continuare, si nici nu este cu adevarat posibila fara o modernizare a cadrului legislativ actual, care este printre cele mai nefavorabile din Europa in ceea ce priveste biciclistii. Demersurile facute in ultimele doua decenii de organizatiile de biciclisti in directia modificarii sau completarii anumitor acte normative in general nu au fost de succes notabil, inclusiv pentru ca mereu se invoca dependenta de alte reglementari si nevoia de corelare.

Acest cerc vicios se poate rupe cel mai bine printr-o abordare integrata, prin adoptarea unei legi care sa aduca in mod unitar si coerent necesarele modificari si completari esentiale ale actualului cadru normativ cu rang de lege in Romania, pentru a il pune in concordanta cu cerintele si bunele practici la nivelul Uniunii Europene, urmand ca apoi Guvernul si ministerele sa adapteze corespunzator, in mod coordonat, cadrul normativ cu rang de hotarare de guvern si de ordin ministerial.

In acest sens, subscrisele organizatii neguvernamentale preocupate de promovarea utilizarii bicicletei in scop utilitar, turistic si sportiv, am lansat initativa ”Legea Bicicletei” initial ca apel catre candidatii la alegerile parlamentare din 11.12.2016, mentinut ulterior ca apel la actualii parlamentari, la asumarea initierii unui proiect de lege pe aceasta tema, redactarii lui cu consultarea noastra si a comunitatii biciclistilor in general, si promovarii lui in Parlament cu sprijinul unui numar cat mai mare de parlamentari, de dorit din intregul spectru politic.

Propunem ca proiectul de lege sa cuprinda un capitol introductiv, care sa proclame promovarea utilizarii bicicletei ca element de prioritate si importanta nationala, in contextul eforturilor de promovare a mobilitatii durabile, protectiei mediului, imbunatatirii calitatii vietii si sanatatatii populatiei, sa statueze necesitatea abordarii multidisciplinare si transsectoriale si adoptarii, prin Hotarare a Guvernului, a unei strategii nationale si a unui masterplan pe 10 ani de promovare a utilizarii bicicletei in Romania, similar practicilor din alte state europene.

Ca masuri institutionale, consideram ca legea trebuie sa prevada crearea unui consiliu interministerial si a postului de coordonator guveramental, cu rang de subsecretar de stat, pentru coordonarea elaborarii si implementarii strategiei si masterplanului, a proiectelor de acte normative cu rang de hotarare de guvern si ordin ministerial si a coordonarii eforturilor la nivel de autoritati locale. Este necesara si prevederea desemnarii in diverse ministere (MTur, MDRAPFE, MAI, MTS, MTr, MAP) a cate unei persoane responsabile de probleme  biciclistice, la fel si in anumite agentii guvernamentale si companii nationale (IGPR, AN Apele Romane, Romsilva RA, CFR Calatori, CNAIR etc.), in Agentiile de Dezvoltare Regionala si in consiliile judetene si / sau regiile sau societatile publice judetene de administrare drumuri judetene, precum si in aparatul de lucru al primarilor municipiilor resedinta de judet  si a sectoarelor Bucurestiului.

De asemenea, este necesara instituirea prin lege a unor structuri specifice consultative, de tip grupuri de lucru si consilii consultative, la toate nivelele, pe teme biciclistice, cu participare a ONG de profil si a operatorilor economici activi in domeniu, si primirea unor reprezentanti ai acestor categorii, cu titlu de invitat, in alte structuri interdisciplinare, precum comisiile municipale de circualtie, comisiile de urbanism si amejanarea teritoriului si alte asemenea.

Un important capitol din viitoarea lege trebuie sa fie dedicat legislatiei rutiere, si anume modificarii si completarii actualei OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si a legislatiei privind siguranta rutiera, inlaturand sau atenuand interdictii si limitari nejustificate precum cea privind varsta minima de 14 ani pentru deplasarea pe bicicleta pe drumuri publice sau anumite reguli privind circulatia bicicletelor.

Pe linie de cicloturism, un capitol corespunzator al legii ar trebui sa modifice si completeze prevederile din actuala Lege a turismului (OG 58 / 1998) pentru a clarifica regimul juridic al ciclotraseelor, cadrul de administrare a acestora inclusiv prin prevederea infiintarii unui Centru National de Coordonare EuroVelo (CNCEVR) si instituirii Retelei Nationale de Trasee Ciclotruistice Marcate (RNTCMR), si prevederi privind adoptarea, inr-un termen prestabilit, a cadrului legal, la nivel de hotarare de guvern sau ordin ministerial, pentru ghizii de cicloturism, cazarile probiciclistice, puncte noi de frontiera speciale pt trafic turistic nemotorizat (pietonal si biciclistic), marcarea si omologarea traseelor cicloturistice si alte asemenea.

Pe linie de urbanism si amenajarea teritoriului, Legea Bicicletei ar trebui sa modifice si completeze actuala Lege 350 / 2001, dispunand ca prin Regulamentul General de Urbanism aprobat prin Hotarare a Guvernului sa se reglementeze si tipul si numarul minim de faclitati pentru parcarea bicicletelor la si in anumite tipuri de cladiri, prezenta de infrastructuri biciclistice pe anumite artere si conexiuni si alte asemenea.

Un alt capitol trebuie sa vizeze legislatia de transporturi si cea privind regimul drumurilor, in sensul modificarii si completarii actualelor OG 43 / 1997 privind regimul juridic al drumurilor, OG 27 / 2011 privind transorturile rutiere si OG 19 / 1997 privind transporturile, astfel incat si bicicleta sa fie adecvat tratata in aceste acte normative, care la ora actuala o ignora.

Un capitol al legii urmeaza sa fie dedicat legislatiei in domeniul constructiilor si  standardelor de profil, care sa prevada un termen concret de adoptare de noi norme tehnice, prin Hotarare a Guvernului si Ordin ministerial, dupa caz, in locul actualului sistem nefunctional de normare prin standarde aprobate de Asociatia Romana pentru Standardizare (ASRO).

Nu in ultimul rand, legea ar trebui sa cuprinda un capitol privind aspecte fiscale, si anume modificari de Cod Fiscal in sensul acordarii unor facilitati fiscale, cum ar fi nivel redus TVA la comert si servicii biciclistice, facilitati fiscale pentru angajatorii care vor sa incurajeze angajatii sa vina cu bicicleta la serviciu sau sa utilizeze biciclete ca vehicul de serviciu, si alte asemenea facilitati, existente in multe state dezvoltate.

Complementar masurilor fiscale, legea ar trebui sa cuprinda prevederi privind instituirea, prin hotarari ale guvernului, a unor programe de sprijin direct a cresterii numarului de biciclete utilizate de populatie si de institutiile publice, cum ar fi finantarea guvernamentala a unor programe gen "prima bicicleta" sau dotare pe scara larga cu biciclete, ca vehicule de serviciu, a unor angajati in sectorul bugetar sau din companiile publice, cum sunt lucratorii postali sau politistii, si incurajarea achizitiei de biciclete in cazul renuntarii la autoturisme vechi (daca se doreste totusi continuarea programului ”Rabla”).

Organizatiile preocupate de promovarea utilizarii bicicletei au un nivel ridicat de informare si expertiza pe aceste teme si isi ofera know-how-ul in mod voluntar celor care doresc sa sprijine aceasta initiativa, atat pentru redactarea proiectului de lege, cat si pentru gasirea de sustinatori si promovarea pe toate caile a proiectului respectiv.

Asteptam confirmarea de principiu a interesului pentru aceasta initiativa din partea cat mai multor doamne si domni deputati si senatori, din intregul spectru politic.

De asemenea, asteptam in continuare si din partea altor organizatii neguvernamentale cu preocupari in domeniul promovarii utilizarii bicicletei, sau a mobilitatii durabile, precum si din partea operatorilor economici de profil si altor entitati, sa isi declare sprijinul pentru aceasta initiativa.

21.03.2017

Semneaza:

1.  FEDERATIA BICICLISTILOR DIN ROMANIA (FBR)
prin presedinte Radu Mititean

2.  ASOCIATIA "GREEN REVOLUTION" (AGR)
prin presdinte Raluca Fiser

3.  ASOCIATIA "HAI CU BICLA" (HcB)
prin far Oana Turturica

4.  ASOCIATIA "ADEVARATII VELOPRIETENI" (AVR)
prin vicepresedinte Mihai Gabor Denes

5.  CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
prin director executiv Radu Mititean

6.  CLUBUL SPORTIV NOMAD MULTISPORT (NOMAD)
prin presedinte Daniel Sardan



Au mai aderat la initiativa, ulterior lansarii ei, urmatoarele ONG:

7.  FEDERATIA ROMANA DE CICLISM (FRC)
prin presedinte Carol-Eduard Novak

8.  ASOCIATIA PRO BIKE ADDICTION (PBA)
prin presedinte Ioana Amariutei Popa

9.  COMUNITATEA BICICLISTILOR DIN BUCURESTI (CCB)
prin reprezentant Adrian Rista

10. ASOCIATIA BIKE WORKS
prin presedinte Silviu Negoita

11. CLUBUL DE CICLISM SI ECOLOGIE IASIBIKE
prin presedinte Iordana Leahu

12.  ASOCIATIA ”BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA”
prin presedinte George Culda

13.  ASOCIATIA ”CLUB SPORTIV TIBISCUS” (CST)
prin presedinte Marius Karnyanszky

14.  ASOCIATIA PRODUCATORILOR, IMPORTATORILOR SI COMERCIANTILOR DE BICICLETE DIN ROMANIA (AsPIC)
prin presedinte George Culda

15.  CLUBUL SPORTIV ”SURMONT CLUB”
prin presedinte Tiberiu Macaveiu

16.  ASOCIATIA ”BRASOVUL PEDALEAZA”
prin presedinte Robert Lazar

17.  ASOCIATIA TURISMVERDE
prin presedinte Constantin Serban

18.  FUNDATIA PENTRU PARTENERIAT
prin director Laszlo Potozky

19.  ASOCIATIA ARIN
prin director Codruta Nedelcu

20.  ASOCIATIA TRANSILVANIA VERDE
prin presedinte Kovacs Zoltan Csongor

21.  ASOCIATIA ECOURI VERZI (AEV)
prin presedinte Horatiu Emil Popa 

22.  ASOCIATIA ”TURA IN NATURA” (ATINS)
prin presedinte Mihai Proca

23.  FUNDATIA COMUNITARA MURES
prin director executiv Gal Sandor 

24.  OUTHENTIC CYCLING ROMANIA
prin director Mircea Crisbasanu

25.  SOCIETATEA CARPATINA ARDELEANA Satu Mare
prin presedinte Mark-Nagy Janos

26.  FUNDATIA DE ECOLOGIE SI TURISM ”POTAISSA”
prin presedinte Alin Rosca

27.  ASOCIATIA DE ECOTURISM DIN ROMANIA (AER)
prin presedinte Andrei Blumer

28.  ASOCIATIA MIORITICS
prin presedinte Mihai Dragomir

29. CLUBUL SPORTIV "CLUJUL PEDALEAZA"
prin presedinte Kertesz Jozsef Levente

30. ASOCIATIA SIGURANTA AUTO
prin presedinte Virgil Mihailovici

31. FUNDATIA "TERRA MILENIUL III"
prin presedinte Lavinia Andrei

32.  ASOCIATIA "VISUM" PENTRU EDUCATIE SI CULTURA
prin vicepresedinte Adriana Hurjui

33. ASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTARE URBANA
prin presedinte Dan Patzelt

34. ASOCIATIA ”VIITOR PLUS”
prin vicepresedinte Mircea Ilie

35. ASOCIATIA ”APROAPE DE NATURA”
prin presedinte Bogdan Baniceru

36. ASOCIATIA ”ECO-CIVICA”
prin presedinte Nicolae Radulescu Dobrogea

37. ASOCIATIA ”HARTA VERDE ROMANIA”
prin presedinte Ciprian Samoila

38.  ASOCIATIA PENTRU MOBILITATE METROPOLITANA (AMM)
prin director general Stefan Roseanu

39.  ASOCIATIA "NEUER WEG"
prin vicepresedinte Hans Hendrich

40.  ASOCIATIA "GREENITIATIVE"
prin presedinte Marius Ienculescu-Popovici

41.  ASOCIATIA "AGENT GREEN"
prin presedinte Gabriel Paun

42.  CENTRUL REGIONAL DE PROTECTIA MEDIULUI ROMANIA (REC)
prin project manager Alexandru Bara

43.  ASOCIATIA "ECO ASSIST"
prin presedinte Liana Buzea

44.  ASOCIATIA "KOMUNITAS"
prin presedinte Miruna Tirca

45.  ASOCIATIA ”MILITIA SPIRITUALA”
prin presedinte Mihail Bumbes    

46.  FUNDATIA CULTURALA ”ROSIA MONTANA”
prin vicepresedinte Sorin Jurca

47.  CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ”ECOPOLIS”
prin presedinte Costel Popa

48.  ASOCIATIA ”SALVATI DUNAREA SI DELTA”
prin presedinte Liviu Mihaiu

49.  ASOCIATIA ”NATURA TRANSILVANIEI”
prin presedinte Mihai Constantinescu

50.  ASOCIATIA "BIOSILVA"
prin presedinte Florin Gradinariu

51. ASOCIATIA „COLECTIV S”
prin presedinte Andrei Butuc

52.  FUNDATIA „NOI ORIZONTURI”
prin director executiv Dana Bates

53.  ASOCIATIA „SOLIDARITATEA PENTRU LIBERTATEA DE CONSTIINTA”
prin presedinte Emil Moise

54.  FUNDATIA COMUNITARA BUCURESTI
prin director executiv Alina Kasprovschi



, , , |
Bookmark and Share