Author: CCN
•8/07/2016 11:49:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA 107 - AUGUST 2016

Joi, 11 august 2016, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 107-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti biciclistii clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 18:00. Marsul va dura circa o ora si jumatate si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierele Grigorescu si Manastur.

Traseul concret este: Piata Unirii - str.Memorandumului - Cl.Motilor - Cl.Manastur - str.Campului - str.Izlazului - str.Primaverii - Pod Calvaria - Cl.Floresti - Nodul N - bd. 1 Decembrie 1918 - pasarela albastra - pista biciclete malul Somesului - str. Uzinei Electrice - al. Stadion - str.I.Hossu - str.E.Isac - str.P.Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Marsul este legat si momentul si modul cum s-a organizat asa-zisa dezbatere publica a Planului de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) CLuj, de nefinalizarea de catre Primarie a pistelor promise in cadrul proiectului de Bike Sharing si mai ales de gravele deficiente ale noilor piste si amenajari pe care Primaria le-a realizat in ultimul an, ignorand standardele si bunele practici in domeniu - noi piste de biciclete pe trotuare, prea inguste, fara spatii de siguranta, fara continuitate la intersectii, aflate adesea in raza portierelor masinilor parcate la bordura si expunand astfel pericolului de accident biciclistii care ar vrea sa le utilizeze, incat multe dintre ele sunt nu doar neconfortabile si neatractive pentru biciclisti, ci de-a dreptul periculoase pentru ei, facand un deserviciu promovarii utilizarii bicicletei.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina de facebook:

Cluj-Napoca, 07.08.2016

RADU MITITEAN
director executiv CCN


, , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/04/2016 01:00:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
===============================

19 ANI DE LUPTA
pentru reglementarea
MARCARII DE TRASEE CICLOTURISTICE:
PROIECTUL DE HG DIN NOU IN FAZA DE DEZBATERE PUBLICA

Majoritatea tarilor europene au retele nationale de trasee cicloturistice marcate si legislatie / standarde care reglementeaza clasificarea si marcarea acestei categorii de trasee turistice, pentru a nu fi o dezvoltare neunitara, haotica, care sa deruteze turistii pe bicicleta. In Romania exista un cadru legal pentru traseele turistice pentru biciclisti, ci numai unul pentur traseele marcate pentru turism montan pedestru, si acela cu multe deficiente.

Din aceasta cauza, a vidului legislativ, magistralele europene de cicloturism de lung parcurs din reteaua EuroVelo se opresc la granitele Romaniei, si riscam sa fim exclusi definitiv din retea daca nu ne rezolvam carenta legislativa care a blocat toate proiectele de profil si a facut sa se piarda finantarile disponibile pentru marcarea de trasee cicloturistice in ultimele doua decenii. In lipsa traseelor marcate, dezvoltarea cicloturismului este mult franata desi Romania are un potential imens la acest capitol, mult peste cel al multori tari care atraga sute de mii de cicloturisti pe langa proprii cetateni care petrec tot mai multe vacante pe bicicelta.

Din 1997, Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN), alaturi de alte organizatii de biciclisti (reunite din 2002 in Coalitia Nationala "Pro Velo" iar din 2007 in Federatia Biciclistilor din Romania - FBR), se straduieste sa convinga autoritatile publice sa rezolve lipsa cadrului legal pentru marcarea de trasee cicloturistice in Romania. Dupa doi ani de demersuri diverse, avand si sprijinul Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF) la care ne-am afiliat in 1997, am reusit, in martie 1999, sa obtinem, prin vocea ministrului turismului din acea vreme, o promisiune oficiala, dar verbala (exprimata in conferinta de presa de la finalul primei Conferinte Nationale de Cicloturism, desfasurate la Resita) in sensul ca i-am convins de necesitatea reglementarii si ca se va rezolva problema in cateva luni, urmand ca noi sa le punem la dispozitie informatii si documente privind traseele cicloturistice din alte tari, ca sursa de inspiratie pentru redactarea proiectului de Hotarare de Guvern.

Iata ca au trecut de atunci 19 ani. Nici la ora actuala nu avem acea hotarare de guvern decat in stadiu de proiect. Cum autoritatile nu au redactat proiectul de HG, l-am redactat noi, la fel si nota de fundamentare si documentatia-suport. De peste un deceniu actele zac la sertar sau au iesit periodic "la plimbare" intre birourile din acelasi minister sau intre ministere (pentru prima oara in 2007), si s-au intors la initoator fara sa primeasca toate avizele necesare pentru a putea fi supuse aprobarii Guvernului.

In ultimii 15 ani au fost zeci de intalniri cu ministerele interesate si alte zeci de audiente si participari la dezbateri publice, si au fost sute de e-mail-uri si probabil peste 1000 de convorbiri telefonice pentru a debloca acest proiect de hotarare de Guvern. Nu ne-am descurajat si am reinceput aceeasi munca de lamurire cu practic fiecare nou ministru sau secretar de stat pentru turism sau presedinte de Autoritate Nationala pentru Turism, multumita si faptului ca au ramas totusi in structura autoritatii publice centrale pentru turism cativa oameni competenti si dedicati, care nu s-au descurajat nici ei in aceste aproape doua decenii de ceva ce pare pentru multi o lupta cu morile de vant.

Si discutiile preparatorii cu factorii de decizie din alte ministere, de care depinde adoptarea acestui necesare cadru legal, au fost in mod repetat afectate de desele schimbari la esalonul decizional dar si la nivelele tehnice, facand sa trebuiasca de multe ori reluate aproape "de la zero" in anunite autoritati discutiile, pentru ca fostii responsabili nu au transmis informatiile cate cei care au preluat acele atributii, iar arhivele ministeriale ni se spunea ca ba au ramas in subsolul din fostul sediu, ba sunt de peste un an de la mutare nedespachetate, iar cele electornice pierdute pentru ca s-a defectat serverul sau s-a schimbat infrastructura IT sau erau pe conturile de e-mail personalizate ale unor demnitari sau functionari care nu mai lucreaza in acea institutie si succesorii lor nu au acces la acele mailuri... Astfel s-a ajuns ca acelasi document sa trebuiasca depus de noi la registratura aceleiasi institutii aproape an de an, si uneori sa nu se primeasca cu anii vreun raspuns desi legea prevede termene clare in acest sens...

O sinteza a evolutiei acestor demersuri in perioada martie 1999 - martie 2008 am publicat-o in 15 martie 2008 si se poate citi la: http://ccncluj.blogspot.ro/2008/03/reteaua-nationala-de-trasee.html
Tonul era nejustificat de optimist, si evita sa lezeze anumite sensibilitati institutionale, pentru ca si atunci parea iminenta adoptarea proeictului de HG. Dar nu a fost sa fie. Nici la cele cateva ocazii ulterioare, cand proiectul de HG a ajuns in faza de avizare interministeriala dar a fost blocat.

Anul acesta, actualul Guvern si-a asumat la nivelul Cancelariei Primului-Ministru deblocarea acestui proiect de Hotarare de Guvern, intelegand gravitatea consecintelor neadoptarii cadrului legal in acest domeniu. Insa in continuare din partea mai multor ministere s-a intampinat o rezistenta destul de indarjita, mascata insa sub forma unor lungi siruri de obiectiuni ridicate succesiv, dupa ce cele anterioare erau lamurite sau se facusera ajustarile solicitate de aceste autoritati in proiectul de HG. Tactica dealtfel utilizata si in rundele trecute de avizare interministeriala, cand de fiecare data se mai "descoperea" cate o problema, amanand astfel momentul pronuntarii oficiale cu privire la proiectul de act normativ.

Au fost in acest an mai multe intalniri de lucru gazduite de Cancelaria Primului-Ministru, cu participarea a 4-5 ministere, si o intensa corespondenta interministeriala si consultari cu ONG-urile de profil, iar sprijinul politic la nivel mai inalt pentru deblocarea proiectului a asigurat ca macar de aceasta data ministerele interesate sa formuleze relativ prompt raspunsuri si sa dea curs invitatiilor la consultari directe. Ca urmare a acestei serii de intalniri si de corespondenta, s-a revizuit succesiv proiectul de HG pentru a da curs in cel mai inalt grad posibil seriilor succesive de obiectii ridicate sau sugestii facute de anumite ministere, chiar si cand nu erau cu adevarat justificate.

Marti, 2 august 2016, Ministerul Economiei, Comertului si Relatiei cu Mediul de Afaceri (MECRMA), ca minister tutelar al Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT) a publicat pe site-ul propriu proiectul de Hotarare de Guvern in forma revizuita la finalul lunii mai, initiind astfel faza de consultare publica prevazuta de Legea 52 / 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.

Orice cetatean, organizatie neguvernamentale, institutie publica sau operator economic interesat poate formula si transmite catre MECRMA, pana in 13 august, observatii si propuneri cu valoare de recomandare. Anuntul MECRMA este redat in ANEXA.

Va urma si o dezbatrere publica, deja solicitata de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si mai multe organizatii membre ale acesteia - CCN, OPTAR, Adevaratii Veloprieteni... in cadrul careia cei interesati pot dezbate anumite aspecte ale proiectului. Aceasta faza de consultare si dezbatere publica a mai avut loc si cu ocazia unor trecute runde de promovare a acestui proiect de HG ( care nu au fost urmate de adoptarea lui de catre Guvern, deoarece a fost blocat de un anumit minister....), dar pentru ca forma actuala difera, chiar daca doar relativ putin, de cele anterioare, consideram ca aceasta faza trebuie parcursa din nou pentru a nu exista niciun viciu procedural in adoptarea proiectului de HG si pentru a nu se putea nimeni ulterior plange ca nu a avut posibilitatea sa se implice in eleborarea proiectului si nici temei pentru a il contesta pe motive procedurale.

Dupa incheierea fazei oficiale de constultare publica, proiectul de HG va fi trimis spre avizare mai multor ministere, si speram ca de data aceasta sa primeasca aviz pozitiv din partea tuturor, desi sunt in continuare indicii ca un anumit minister continua sa se opuna proiectului si ar fi in stare sa dea din nou aviz negativ, desi intelege bine consecintele neadoptarii nici acum a unui cadru legal in acest domeniu, in contrast cu cvasitotalitatea tarilor din Uniunea Europeana...

Multumim Autoritatii Nationale pentru Turism, precum si Ministerului Economiei,Comertului si Relatiei cu Mediul de Afaceri si Cancelariei Primului-Ministru pentru faptul ca proiectul de Hotarare de Guvern a fost "scos de la sertar" si promovat din nou, si speram ca de aceasta data va primi avizul celorlalte ministere si va fi aprobat de Guvern cel tarziu in luna octombrie a acestui an, astfel incat pana la finalul anului sa se poata adopta si celelalte acte normative complementare necesare - instructiunile de aplicare care trebuie aprobate prin ordin ministerial si hotararile de consiliu judetean de organizare a comisiilor judetene de ciclotrasee.

Stam la dispozitia celor interesati cu detaliile necesare, documentatia de fundamentare si exemple din numeroase alte tari europene privind necesitatea marcarii de trasee cicloturistice intr-un sistem unitar si coerent, modul propus de clasificare, marcare, omologare si gestionare de trasee cicloturistice, beneficiile dezvoltarii cicloturismului, potentialul cicloturistic al Romaniei, structura propusa pentru Reteaua Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR) si integrarea ei in Reteaua Europeana de Trasee Cicloturistice de Lung Parcurs EUROVELO.

Cluj-Napoca, 3 august 2016

av. Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

ANEXA:
Anuntul pe site-ul Ministerului Economiei:

==============================================

HOTĂRÂRE privind aprobarea Normelor metodologice privind crearea, amenajarea si omologarea traseelor de cicloturism
(02 august 2016)

    -   Hotărâre

    -   Nota de fundamentare

Propunerile, sugestiile şi opiniile privind proiectul de act normativ se primesc in termen de 10 zile de la data publicării la adresa de e-mail: dezbateri_publice@minind.ro
==============================================












, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•8/03/2016 09:19:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
===============================

NORTH COAST 500 - TURUL SCOTIEI PE BICICLETA

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) are placerea sa va ofere relatarea unei recente ture cicloturistice in nordul Scotiei, scrisa cu mult suflet de Ovidiu Pop, un membru activ CCN care are un bogat palmares de ture pedestre si biciclistice de lung parcurs, dar si nimbul artistic necesar unei impartasiri atractive pentru public a frumoaselor trairi din asemenea sejururi active pe meleaguri indepartate. Ovidiu Pop a coordonat multe actiuni din programul "Velomond" al CCN iar profesional este cunoscut si ca redactor al multor editii ale cunoscutei emisiuni "Natura si Aventura", dar si al filmului "Islanda - Cu bicicleta in desert", difuzate pe TVR. Sa ii dam cuvantul !

Radu Mititean
director executiv CCN

================================

North Coast 500 - turul Scotiei pe bicicleta

de Ovidiu Pop

Am sa fac o scurta descriere a unei excursii in Scotia cu bicicleta , incercind sa vorbesc nu despre date tehnice ( care se gasesc pe  site-uri, harti, gps, etc. ) ci despre trairea pe care am avut-o impreuna cu Zsolt, calatorind intr-o tara din Nord. Nu sint prima data la aceasta latitudine, am mai fost de doua ori in Islanda, dar mi-am reconfirmat pasiunea pentru calatoriile in aceste parti ale lumii. North Coast 500 e o ruta ce presupune parcurgerea a 500 de mile de-a lungul coastei nordice a Scotiei apoi a coastei de est, cu intoarcere la Inverness. Exista un site ce da toate detaliile.

Noi am parcurs traseul si, pentru ca pedala a mers struna si mai aveam timp, energie si bani, am mers cu trenul in sud la Edinburgh, de unde am urcat spre Inverness, strabatind doua parcuri nationale si atingind mai multe puncte de interes turistic. Astfel, excursia noastra, ce viza North Coast 500, s-a transformat aproape intr-un tur al Scotiei, de unde si titlul. Am parcurs cam 800 de mile (deci aprox 1200 de kilometri) cu vreo 15000 metri diferenta de nivel in 13 zile de pedalat. Am ales varianta pe asfalt cu bagajele pe bicicleta si cu anvelope subtiri, "de fuga".

Scotia este o tara fundamental turistica. Peisajul e alpin, desi altitudinea e joasa, aproape de nivelul marii, astfel ca la 400 - 500 de metri e ca la noi la 2000. Piscuri montane negre, din granit, se ridica brusc din intinderile neverosimil de verzi, brazdate insa de nenumarate lacuri si riuri cu apa limpede sau de intrinduri foarte lungi ale marii. In Scotia te afli tot timpul in preajma marii. Orice apa, oricit de intinsa sau vijelioasa, este limpede de poti bea din ea. E raiul pastravului si al somonului. In partile joase, vegetatia devine abundenta si apar specii din zonele mult mai calde, datorita climei maritime caracterizate de variatii mici de temperatura. Aici nu ai parte nici de ger nici de canicula. E un paradis, pe bune.

Totul e bine asezat, orice casa are sute de ani vechime sau daca nu, e facuta sa arate asa, inclusiv infrastructura turistica. Am dormit in campinguri (suficient de numeroase si de bine echipate) cit si la pensiuni si hoteluri. Intotdeauna intri in gradina si abia apoi vezi cladirea. De fapt impresia generala e ca tara e o imensa gradina. Am fost in multe locuri unde marsul de apropiere spre un loc celebru sau punct de interes era de fapt un drum plicticos prin locuri banale, dintrea acelea care nu se vad pe site-ul ce promoveaza zona respectiva. Scotia nu e asa. E o tara fabuloasa la fiecare pas. Iei curba, in a zecea zi de pedalat sa zicem, si descoperi un peisaj, un loc, o situatie, cu totul noi.

In varianta pe asfalt calatoria e lejera din punct de vedere sportiv. Cu mici exceptii, nu sint pasuri de trecut la altitudine, iar vaile sint lungi, de-a lungul lacurilor, cu urcari lejere in care diferenta de nivel se stringe pe nesimtite. Am zis cu mici exceptii, pentru ca in nord sint citeva locuri cu urcari de anvergura sau in care ai parte de coboriri scurte iar apoi de "gituri" la urcare de chiar si 20 la suta. Daca acestea se succed intreaga zi, situatia poate deveni siciitoare…

Deci o calatorie de placere, la indemina oricui, printr-o zona destul de salbatica, slab populata, dar in care tusa umana nu te deranjeaza deloc. Dimpotriva. Nordul Scotiei e unul dintre cele mai putin populate locuri de pe planeta. Cu toate acestea, vestigiile istorice se gasesc la tot pasul. Resedintele clanurilor din vechime pot fi vizitate, fie ca e vorba de castele inca locuite sau conservate, fie ca au mai ramas doar ruinele… Tusa civilizatiei celtice, diferita de cea engleza (germanica) de la sud se face bine simtita.

Pe noi Brexit-ul ne-a prins in Scotia, prilej cu care am aflat ca scotienii n-au votat nicidecum majoritar “leave”. Ajunsi la Inverness cu o saptamina inainte de vot am zarit pe toti stilpii afise cu “vote leave” . Nici unul insa cu”remain”. Am inteles pe loc care era opinia ce trebuia schimbata. De altfel votul Scotiei a fost edificator. La plecare am conversat cu un englez, “boy“ la hotelul unde am stat. Ne-a zis ca scotienii sint persoane traditionale, avind legaturi si facind afaceri doar in familie. Adica ceva normal in tara clanurilor. Cu toate acestea ei au un lucru in comun. Cu totii ii urasc pe englezi. Si omul stia ce vorbea, caci era de la Londra.

Dincolo de politica, oamenii sint binevoitori si prietenosi. Toti sint dornici sa intre in vorba si sint interesati pe bune de povestea ta. Ca la noi la tara. Mi-am amintit de Charles si despre preferinta lui pentru Transilvania, unde oamenii ii amintesc de locurile copilariei, adica de Scotia. Dupa doua zile, Zsolt mi-a zis ca precis sintem ceva celebritati prin zona, caci prea ne saluta toata lumea si ne face cu mina …

In nord, drumurile sint inguste, cu refugii pentru depasiri, dar masinile te asteapta, trag pe stanga sau merg usor in urma ta, incercind sa te jeneze cit mai putin. Nimeni nu se grabeste… Claxonul nu e decit un accesoriu. Lumea iti face cu mina , te incurajeaza ca la cursele de ciclism , copii aplauda , ce mai … te simti intr-al noualea cer. In nord unde e mai salbatic, drumurile de asfalt sint putine si sint folosite in comun de autovehicule si biciclete.

In sud, unde e mai populat si mai turistic, exista piste de biciclete, complet dedicate, pe foste drumuri sau amplasmente de cale ferata, cu asfalt nou-nout sau macadam. N-ai nevoie de gps, totul e perfect marcat si asta pe sute de kilometri ! N-ai decit sa pedalezi si sa te bucuri de frumusetile patriei! Peisajul Scotiei e intrucitva asemanator cu cel al Islandei, dar in vai vegetatia e mult mai abundenta. Dar, la fel ca in Islanda, cind iesi de pe drumul de asfalt, lucrurile se schimba. Traseele de mountain-bike sint mai extreme iar Scotia e o tara dedicata pentru mountain-bike. Cam astea ar fi punctele tari. Ar trebui sa mai adaug berile de tip “ale,“ dintre care unele sint realmente fabuloase, iar despre whisky ce sa mai vorbim… Inteleg ca are principalul aport la produsul intern brut al Scotiei.

Iar acum ar trebui sa trec la punctele slabe. Pe la noi, opinia generala e ca vremea din Scotia, si din nordul Europei in general, e cam nasoala. Se stie ca la noi sportul national e statul in chiloti, fie vara la all-inclusive, fie iarna cu centrala pe 26 de grade. In Scotia n-am prins nici o zi fara ploaie. Asa numitele “ showers” vin si pleaca usor, pe nesimtite, fara cantitati abundente, fara vijelii si fronturi, alternate fiind de acel sentiment al soarelui de dupa ploaie cu lumina ce vine de la orizont, data de un soare ce nu se ridica nicioadata deasupra capului, in asa fel incit te afli la un permanent apus. Sau rasarit. Temeratura e de 15-18 grade. In aceasi perioada acasa urca spre 40. Iarna la noi avem minus 20 iar intr-o singura zi poate sa sara pina la plus zece. In Scotia tempertura pe timpul iernii e mult mai binda iar vremea in general e mult mai stabila. In aceste conditii as supune la vot daca vremea din Scotia sa fie unul din punctele slabe.

Ar mai fi preturile. Asta chiar e un punct slab. Tara e scumpa mai ales pentru buzunarul unui roman. Apropo, dupa vizita la Castle of May, unde regina petrece o anumita perioada de timp in fiecare an, am fost rugati sa ne trecem in cartea de oaspeti ca fiind primii romani care viziteaza castelul… Pe bune. Ce e in tari precum Germania sau Franta in euro, in Scotia e in” pounds”. Deci scump, dar nu inaccesibil. Cu putina grija te poti bucura si de peisaj si de gastronomia/ bauturicile locale.

Ar mai fi musculitele. Nu te inteapa dar te napadesc. Mai ales in nord. Pur si simplu te acopera. In campinguri e ok caci dau cu substante dar daca doresti sa pui cortul in boscheti sau pe malul marii , ceea ce e perfect legal si chiar minunat, s-ar putea sa ai o problema. Pe care o poti rezolva daca te imbraci bine si te dai cu solutii.

Si, in fine , ar mai fi gardurile. Tara e realmente brazdata de garduri, de la cele vechi , traditionale pina la nesfirsite garduri de sirma… Unde te astepti mai putin. Dar cred ca asta are de a face cu necesitatile practice, cu traditia si cu felul de a fi al oamenilor.Si nu e un capat de tara.

Astea fiind spuse , punind totul in balanta, m-as intoarce in Scotia oricind. Poate la o tura de mountain-bike.

Inchei multumind Clubului de Cicloturism Napoca al carui membru sint. Va urma si o lucrare filmica alcatuita din fotografii si imagini luate cu un go-pro. Ceva fara pretentii de profesionism dar care va revela, cred, atmosfera din Scotia.

Cluj-Napoca, iulie 2016
==============================














, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/18/2016 12:39:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

Invitatie la proiectia foto
INSULELE LOFOTEN - BIKE AND HIKE NORVEGIAN

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 21 iulie 2016, de la ora 20:00, la Club 30 Plus (str.Avram Iancu nr.29, et.I, intrare din str.Kovacs Dezso) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de cicloturism si turism pedestru pe meleaguri norvegiene, intitulata "Insulele Lofoten - bike and hike". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare in imagini foto a doua ture, una biciclistica si una pedestra, in acest minunat arhipelag situat dincolo de Cercul Polar de Nord, in largul coastelor Norvegiei, in provincia Nordland, si ocupa o suprafata totala de peste 1200 km², cu o populatie de numai 24500 de locuitori, principalele localitati fiind Leknes in insula Vestvågøy si Svolvær in insula Vågan. Un fenomen interesant este microclimatul surprinzator de cald pentru aceasta latitudine, ce faciliteaza turismul si sporturile montane.

Insulele Lofoten au un peisaj montan spectaculos, cu pereti inalti de stanca, cu varfuri semete ce se ridica peste 1000 de metri din ocean, si golfuri adapostite, plaje si multe zone complet salbatice. Arhipelagul a fost o patrie a vikingilor si este o atractie pentru arheologi, biciclisti, alpinisti si naturalisti.

Imaginile sunt realizate si proiectia este sustinuta de Mihai Udvar, membru CCN pasionat de calatorii si fotografie, care locuieste de mai multi ani in Norvegia, avand un palmares apreciabil de ture cicloturistice de lung parcurs si de excursii pedestre montane si care a mai incantat in trecut publicul clujean cu proiectii despre ture in fiordurile Norvegiei si in arhipelagul Svalbard.

Va asteptam!

MIHAI UDVAR 
autor al proiectiei foto

RADU MITITEAN
director executiv CCN



, , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/10/2016 03:28:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
===============================

PARCURI NATIONALE DIN PIRINEI
Invitatie la proiectie foto CCN

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean JOI, 14 iulie 2016, de la ora 20:00, la Club 30 Plus (str.Avram Iancu nr.29, et.I, intrare din str.Kovacs Dezso) la o PROIECTIE DE IMAGINI pe teme de turism montan si mediu intitulata "Parcuri nationale din Pirinei". Intrarea este gratuita.

Va fi o ilustrare fotografica a unei lungi ture pedestre desfasurate timp de cinci saptamani in Pirineii spanioli, un taram fascinant pentru canioanele cu diferente de nivel de mai mult de 1000m, pentru masivele muntoase care depasesc frecvent 3000m si pentru nenumaratele lacuri glaciare.

Imaginile sunt surprinse pe parcursul celor aproape 500 km parcursi pe jos, transportand in rucsac echipamentul de campare si toate dotarile necesare, asa cum se face intr-un concediu cu minim impact de mediu si maxima apropiere de natura.

Itinerarul a inclus patru parcuri nationale: Posets-Maladeta, Aiguas Tortas, Coma Pedrosa si Ordesa y Monte Perdido, ultimul fiind declarat parc national inca din 1918, ceea ce face proiectia interesanta nu doar din punct de vedere turistic si geografic, ci si al protectiei mediului, domeniu in care Romania mai are multe de invatat de la tarile in care ariile naturale protejate au traditie mai indelungata de instituire si administrare adecvata.

Proiectia este sustinuta de protagonistul turei – Radu Barna, presedintele Clubului de Cicloturism "Napoca", ce a incantat si anii trecuti publicul cu prezentari foto pe teme pedestre montane sau biciclistice.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii suplimentare in www.ccn.ro sectiunea "despre noi".

Eventul aferent este afisat pe facebook la adresa:

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 11 iulie 2016

Radu Barna
presedinte CCN
autorul turei si proiectiei

Radu Mititean
director executiv CCN


, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•7/09/2016 01:45:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA 106 - IULIE 2016

Joi, 14 iulie 2016, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 106-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti biciclistii clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 18:00. Marsul va dura circa o ora si jumatate si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierele Marasti, Grigorescu si Manastur.

Traseul concret este: Piata Unirii - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - Calea Dorobantilor - str.Petofi Sandor - bd.21 Decembrie 1989 - p-ta A.Iancu - str.Cuza Voda - p-ta M.Viteazu - str.I.P.Voitesti - str.G.Baritiu - Splaiul Indepdentei - bd. 1 Decembrie 1918 - Nodul N - Calea Floresti -Calea Manastur - Calea Motilor - str.Clinicilor - p-ta L.Blaga - str.Republicii- str.A.Iancu - str. Universității - p-ta Unirii.

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Marsul este legat si de neorganizarea nici pana acum a unor dezbateri publice privind Planul de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD), nefinalizarea de catre Primarie a pistelor promise in cadrul proiectului de Bike Sharing si mai ales de gravele deficiente ale noilor piste si amenajari pe care Primaria le-a realizat in ultimul an, ignorand standardele si bunele practici in domeniu - noi piste de biciclete pe trotuare, prea inguste, fara spatii de siguranta, fara continuitate la intersectii, aflate adesea in raza portierelor masinilor parcate la bordura si expunand astfel pericolului de accident biciclistii care ar vrea sa le utilizeze, incat multe dintre ele sunt nu doar neconfortabile si neatractive pentru biciclisti, ci de-a dreptul periculoase pentru ei, facand un deserviciu promovarii utilizarii bicicletei.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina de facebook:

Cluj-Napoca, 09.07.2016

RADU BARNA
presedinte CCN

RADU MITITEAN
director executiv CCN


, , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/29/2016 10:52:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

APUSENI FAMILY BIKE CAMP 2016 LA FINAL
Trei zile de cicloturism montan si drumetie in inima muntilor Trascau

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat recent o noua editie a minitaberei anuale de turism montan biciclistic si pedestru APUSENI FAMILY BIKE CAMP, care a vizat in acest an muntii Trascau, cu baza la Roica, in comuna Intregalde.

Timp de trei zile, cei peste 60 de participanti, membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai acestora, inclusiv multi copii, au parcurs trasee in inima muntilor Trascau si a sitului Natura 2000 omonim, majoritatea pe mountain bike-uri, impartiti pe echipe, vizand drumuri forestiere, pastorale si de caruta pe care le-au pedalat, testand si documentand ca accesibilitate cicloturistica in total peste 300 de km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 5000 metri, iar altii au strabatut pe jos zeci de kilometri de poteci, verificand si starea marcajelor si amenajarilor turistice.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat in primul rand superbele fenomene carstice ale zonei - Cheile Galdei, Cheile Galditei, Cheile Intregalde, Cheile Tecsestilor, Cheile Cetii, platoul Cimerna, cascade, doline, izbucuri, dar si valori istorice si etnografice. Nu au lipsit din itinerarii Poiana cu Narcise de la Necrileasa si cea de la Tecsesti, Piatra Cetii si Coltul Vintii, Gemenele si iezerul Ighiel...

Prin sate de munte precum Poiana Galdei, Intregalde, Tecsesti, Raicani, Modolesti, Ivanis, Ghioncani, Mogos, Mamaligani, Dealul Geoagiului, se mai pot intalni inca destule gospodarii traditionale, insa arhitectura populara si peisajul original sunt sub asediul parasirii, in catunele mai izolate, unde vechile constructii sunt abandonate, napadite de vegetatie si in curs de daramare, respectiv de invazia de betoane, azbociment, tabla si tigla coloarata strident in alte zone, unde e tot mai greu sa fotografiezi o casa traditionala.

Am remarcat starea relativ buna a majoritatii marcajelor pentru turismul pedestru - incomparabil mai buna decat in majoritatea zonelor din zona montana a judetului Cluj, de exemplu - asta si gratie implicarii Salvamontului Alba, Administratiei Sitului Natura 2000 Trascau si numerosilor voluntari mobilizati de cluburile de turism montan care au desfasurat in ultimii ani serii de tabere de refaceri de trasee turistice, in cadrul programului "Potecatorii", multumiri speciale fiind indreptate catre Clubul "Albamont" Alba Iulia, "Ecouri Verzi" Cluj-Napoca si "Trascau Corp" Zlatna.

Am avut prilejul sa constatam ca intensitatea taierilor de paduri pare mai redusa decat in masivul Gilau-Muntele Mare, fara e putea spune ca fenomenul taierilor ilegale nu ar mai fi o problema in Trascau, si am remarcat ca si gunoaiele aruncate in mediul natural in apropierea localitatilor sunt mai putine ca in alte zone, desi problema nu poate fi declarata rezolvata. Eolienele si microhidrocentralele nu au lovit natura in aceasta zona asa de puternic ca in alte masive, dar pseudoturismul de tip ATV / Enduro / Roving agreseaza si aceasta superba regiune.

In schimb, am documentat cu durere cum crestre oribila rana creata muntelui de exploatarea miniera Rosia-Poieni si cum natura si casele din zona sunt inghitite in continuare pas cu pas de apele acide si namolul plin de metale grele ale monstruosului iaz de decantare Valea Sesii, cu undele sale verzi si toxice din care se mai inalta, ca un ultim strigat de ajutor inabusit, turnul bisericii din fostul sat Geamana si arborii padurii pe care o inghide malul toxic.

Mini-tabara a avut, ca si in anii precedenti, si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati sau chiar incepatori in domeniul turismului montan pe bicicleta sau pedestru, dar initiindu-se sau perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii participanti, care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos, insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, iar multi au dormit in cort, s-au catarat pe stanci si au facut baie in rau alaturi de parinti, astfel ca actiunea si-a meritat denumirea de Family Bike Camp pentru ca a avut si un accentuat caracter de turism familial, cu participanti de la 2 la peste 80 de ani, pe langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel de documentare si testare.

Vremea capricioasa si micile aventuri nu au umbrit bucuria participantilor, dintre care unii au facut pe biciclete si o mare parte din distanta de la Cluj-Napoca la Roica si invers, rutele ajungand si prin masivele Gilau-Muntele Mare si Metaliferi.

Sutele de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si formularea de propuneri de trasee cicloturistice in zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), iar miile de fotografii realizate vor servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in toamna acestui an superlativele turistice ale acestei zone.

Radu Mititean
director executiv CCN












, , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/29/2016 10:15:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

ZIUA DUNARII - 29 IUNIE - SARBATOARE SAU TRISTETE ?

29 Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar pentru riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem un stat danubian. Este aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state, fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se cuvine.

Insa, din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi trista. Pentru ca, pe teritoriul Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede devenite in buna parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal navigabil, cu sturionii amenintati cu disparita si viata acvatica pe ansamblu in declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot la un nivel pur simbolic, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din ultimele doua decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau international care nu au dus si spre efecte practice concrete si durabile.

Au promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial, vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am inregistrat o noua serie de asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare", prin definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul pentru Mediu", ca putinii bani care au scapt de directionarea in programul "rabla" sa fie utilizati tot... contra naturii!

Continua chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat la nivel European care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung, inlcusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil, nu pradalnic, si daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a intamplat in mod repetat in ultimii ani.

Dar si pe Dunare in amonte nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II, se continua sa se  preconizeze noi baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de aerare, si transformarea in apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.

Se pare ca nu s-a renuntat nici la proiectul urias de dragari, taieri de ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia" si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe Dunarea inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR care mai si dauneaza grav mediului.

Si pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt nefavorabile si facilitatile pentru ambarcatiuni turistice mici si medii sunt in continuare practic absente pe cea mai mare parte a Dunarii romanesti, desi abunda pe portiunile superioare ale Dunarii. Turismul nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a navigabilitatii", dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic semnificativ in aceasta directie.

Dunarea ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si sprijinite de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu un interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...

Prin zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru Romania.

Doar ca proiectul de hotarare de guvern care ar permite marcarea acestor trasee in Romania zace sau se "plimba" de 15 ani in / intre sertarele din acelasi minister sau din ministere diferite, fara a fi adoptat inca, in special din cauza opozitiei Ministerului Administratiei si Internelor, care nu doreste inmultirea numarului de biciclisti pe motiv ca sunt participanti vulnerabili la trafic, si toate proiectele dedicate DCR / ICT / EV6 si EV13 se blocheaza la faza de documentare si proiectare, din cauza autoritatilor romane, spre profitul tarilor de pe malul drept al fluviului, care au un flux crescand de cicloturisti ce urmeaza Dunarea.

Asa ca nu putem decat sa repetam mesajul transmit si in trecut: Romania are Dunare. Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea. E timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa fie prietena noastra DUNAREA.

Cluj-Napoca, 29 iunie 2016

Radu Mititean
director executiv CCN






, , , , , , |
Bookmark and Share